Zi lunga, simpla. Sfarsit fericit :)
De saptamana trecuta poza de mai sus si-a gasit loc de una singura pe biroul meu, intre incheieturile mainilor mele in timp ce scriu la tastatatura oribila (si oribil de ieftina :P). Imi cad ochii asupra ei din ce in ce mai des, si cu atat mai mult mi se umple sufletul de sentimentul linistitor ca noi doi ne iubim.
Azi nu am vorbit deloc si ma simt greu ca o gorila gigantica din basmul despre Jack si Vrejul de Fasole. Ma tot gandesc la tine, la cum ne uneste cerul si luna aproape plina, la vantul care alearga dintr-o parte intr-alta a Pamantului... Acum ca ai intrat pe messenger, sunt linistit si ma pot duce la culcare. Esti acolo, in Sud, undeva in dreapta mea, si te gandesti la mine la fel cum si eu ma gandesc la tine.
Mi-am petrecut seara asta in fotoliu, in lumea imaginara a lui Ian McEwan, captivat de cate sensuri si cate ramificatii poate avea un singur gest interpretat gresit. E interesant si in acelasi timp tragic cum un om isi poate organiza existenta in jurul unei priviri (intelese gresit), iar mai apoi, din cauza ca el crede cu tarie in ceva ce nu exista, da peste cap vietile personajelor. Sau poate ar trebui sa spun ca pune la incercare vietile personajelor, credintele si taria caracterelor lor. Ca cititor, deocamdata sunt martorul unei avalanse ametitoare. Sunt curios ce se va intampla mai departe.
Probabil ca netul sau mess-ul au cazut. :( Nu conteaza asta, stiu ca esti la celalalt capat al cablurilor, teafara, probabil obosita dupa o zi in care ai vizitat toate super-hyper-markturile posibile. Fa o baie dulce si culca-te, Andreea, sufletel drag. Ma culc si eu, ca maine dimineata sa ajung la autocarul Eurolines la ora 6 :D Coletul va ajunge cam in doua zile din momentul in care scriu aceste randuri. Noapte buna ! Happy happy noapte buna.
