Sunday, April 22, 2007

in sfarsit, Duminica

Pentru ziua in care nu ma ingrjorez, iti multumesc, Doamne. Si iti multumesc tie, Andreea, pentru ca de la 2000 km de unde esti, ma ajuti in continuare. Pentru ziua in care ma odihnesc, iti multumesc, Doamne. Si tie, Andreea, iti sunt recunoscator, deoarece iti pasa.

Iti urmez sfatul de aseara si o sa ma relaxez o vreme astazi.. Stii, mi se pare curios ca atunci cand esti langa mine toate vin de la sine. Totul e atat de simplu si de normal, incat nici nu trebuie sa ma gandesc la ce voi face in momentul urmator. Curios nu-i cuvantul bun. Remarcabil. Asta este! Sunt fericit cu tine, Andreea, si asta simt pana in ultima celula din mine. Iar departarea ma face sa urlu de durere deep inside, si-mi da peste cap toate mecanismele pe care le credeam bine sedimentate in mine.

***

M-am uitat aseara la Tristan+Isolde cu Calin, o poveste de dragoste intre doi oameni singuratici, un englez si o irlandeza, pe vremea cand cele doua natiuni se dusmaneau... Mi-a placut mult de tot, ca de altfel toate miturile pe care le ascult/vizionez :)

***

Astazi, Campus Green alaturi de cartea de la Andreiutza, Durabila Iubire, din care am citit vreo 3 pagini :"> Am stat de vorba cu Anca (ne-am intalnit cu ea asta-iarna cand ne intorceam de la Tusnad, in gara) despre multe lucruri... Am ras de cat de superficiali pot fi americanii, am vorbit de colegii nostri si eu am cules flori ... Am vorbit despre problemele mele, cum muncesc prea mult, si i-am povestit despre tine si despre colegele tale de apartament ;)) Vremea este superba si m-am plimbat cu picioarele goale prin iarba, si abia astept sa facem asta amandoi la vara!

Acum ar fi vremea sa ma apuc de ceva lucru, fiindca n-am facut mai nimic weekend-ul asta :) Chiar nimic :D Insa ... vreau doar sa-ti spun ca mi-e tare dor de tine! TE IUBESC !

PS: Am modificat titlul acestui blog ca sa reflecte mai bine continutul :D Am adaugat si o mica iconita ca toata lumea sa-si aduca aminte de cum aratam noi doi :D