Dupa-amiezile ploiase in foisorul din parcul CFR, valsand si razand pana ne cadeau plamanii. Zilele de iarna pe banca in parc, incalzindu-ne doar cu rasuflarea, serile de duminica la mine in camera, in fatza pozei Virginiei Wolf, cu mama si pizza si floricele care cadeau pe jos, rosii de fericire, plecai tarziu si cand plecai tu tata se si arunca in pijamale, de parca asta ar fi asteptat toata seara. Chiulul acela proverbial in doi, cand ploua si am mers la Cinema Central si ne-am chinuit sa vedem un film de groaza si eu am inceput sa plang de frica. Cand nu faceam ore, mergeam in gradina si stateam pe o placa de beton intinsi la soare. Eu in camasa roz, tu in camasa bleu, smulgeam cravatele si le aruncam deoparte, la fel si rucsacii. Oare despre ce vorbeam atunci? Dar lunea dimineata, la ora 8, cand amandoi aveam cursuri de la 9, intalnire la mine in clasa, hainele calcate perfect, parfum, parul spalat proaspat ... uneori nu ne vedeam deloc in week-end, alteori continuam discutia de "duminica seara la iuba", faceam schimb de jurnal, citeam infrigurati. Pe faleza, toata primavara, pana ti se facea somn si aproape ca te duceam pe brate acasa... Uneori ne certam si plangeam impreuna, alteori disperam ca tu vei pleca si nu ne vom mai vedea, dar cel mai des eram indragostiti si atat. Intr-o saptamana ne-am scos scutiri medicale cu aceeasi boala, in aceeasi perioada si am colindat tot orasul in timp ce colegii se plictiseau la scoala.
Prima data cand am fost la Henri Coanda nu stiam ca se numeste Henri Coanda si m-am plimbat pana la neurastenie pe mozaicul ala de la Sosiri Externe, sperand ca apare pe tabela si zborul de Bremen. Zborul de Bremen nu exista , iar in stomacul meu era un gol teribil. Ma fixasem pe cel de Munchen, care avea intarziere 20 de minute, credeam ca ai cazut in gol si ai murit. Acela era zborul, iar tu erai intreg. Am plans, aveam spasme, a fost o stare combinata, nu mi-a placut. In autobuz, nu mai stiam daca esti tot tu, daca pot sa te strig tot Andrei, daca nu cumva ti se va parea dezolant totul in Romania, daca nu te-ai facut ingamfat. Ninsese si era frumos pe Kisseleff in zilele acelea si eram mandra ca si in Romania poate fi frumos. In metrou ne-am cam imbrancit, mi-era teama ca o sa spui ca "acolo" nu e asa. Nimic, nimic din toate astea n-a fost adevarat. Se vede bine ca nu te cunosteam suficient. Au fost multe cadouri mici si colorate si numai vreo 4 ore petrecute in casa de pe Mihai Bravu. Apoi cu multe bagaje in tren, ce durere de cap si ce oboseala!!! Dar am vorbit intruna, rosii ca in serile de duminica din liceu. I remember i was short of money si-mi era rusine sa iti spun asta. In iarna aia am mers la munte, ne-am certat mult, la fel si in vara care a urmat. Mi-aduc aminte de ziua noastra, 13 august, cand ne-am laut cadouri de la acelasi magazin din Casa Presei si vanzatoarea le-am impachetat exact la fel. Am ras o gramada in seara aia in Cismigiu! Dar ziua atipica, atunci cand mi-am laut un liber fortat de la serviciu spunand ca am probleme grave acasa... Am mers la cumparaturi sau ce am facut? Am mers in parc, am facut totul pe dos... Am mers la meci la peluza si ne-au dat aia jos din picioare, cat de lungi eram, ne-am gasit intinsi pe jos fiindca ei faceau pogo.
TO BE CONTINUED
