Friday, August 31, 2007

FotoFuture

Este jocul pe care l-am inventat in seara asta. Nu mi-am imaginat, atunci cand am inceput sa ne jucam astfel cu imaginatia, ca totul poate fi asa de magic si ca numai niste imagini disparate din viitorul pe care il visam imi pot aduce fiori pe sira spinarii. Regula o sa o intelegeti din insasi desfasurarea jocului...

Andrei: te-as fotografia pe tine cu burtica pe la 5-6 luni si cu mana mea pe burtica
Andreea: eu pe tine dand biberon unei fetite de 6 luni care se uita la tine si intinde manutele spre tine, tu razand
Andrei: eu, dand aparatul altcuiva ca sa ne faca o poza de familie, unui trecator de pe strada ... sa fim noi trei, tu tinand pe bebe, eu tinandu-te pe tine ... mica noastra familie... tinandu-ne in brate
Andreea: eu pe tine cu un baietel de 9-10 ani la paintball, razand amandoi. baietelul seamana leit cu tine si e imbracat cam la fel ca tine
Andrei: as mai face o poza si in timp ce ne pregatim sa facem bungee-jumping in varful unei stanci ... inainte si dupa
Andrei: ce faaaain!
Andrei: eu pe tine cu o mica Dreiuta in bucatarie ... si ea ajutandu-te sa gatesti... in timpul asta voi doua radeti, si tu o inveti chestii
Andreea: as face o poza cu noi doi cu robe si chipiutze cu diplomele de masters la JUB in mana... si cu doi profi preferati
Andrei: sau ea e foarte serioasa, si invata, absoarbe ca un buretel
Andrei: daaa
Andreea: si stii cu ce?
Andreea: cu tine murdar de var si moloz, obosit, stand pe podea in prima noastra casa ...goala
Andreea
: as face o poza cu noi doi si cu primul nostru apartament ... cel care va fi al nostru si numai al nostru
Andreea::)) :)) !!!!
Andrei: daaaaaa
Andreea: daaaaaaa!!!!
Andrei: cat de tare!
Andrei: si stii cum ? o poza cumparand uniforma pentru baietelul sau fetita noastra ... si apoi el/ea imbracata cu uniforma, in timp ce il/o ducem la scoala in prima zi
Andreea: as face o poza cu voi trei...tu, el si ea....facand un castel de nisip mai mare decat ei doi, la mare
Andrei: daaaaaa
Andrei: as face o poza cu noi toti, intr-un parc foarte apropiat de casa, la picnic, intr-o duminica insorita
Andreea: as face o poza cu noi doi plangad de fericire pe aeroportul din Lyon in iarna asta
Andrei: as face o poza cand ne vom urca in acelasi avion din nou (curand )
Andrei: noi doi si cu avionul
Andreea: daaaa.... si inca una in campusul nostru comun, stand la coada pt acte
Andreea: acelasi campus
Andrei: daaaa
Andrei: si amandoi mergand la cumparaturi la Plus ca sa cumparam ingrediente stii pentru ce ?
Andreea: as face o poza cu tine si cu baiatul tau de 20 de ani , in timp ce va strangeti mana barbateste
Andreea: pt ce?
Andrei: pentru tortul de ziua copiilor nostri ... de 1 anisor !!!
Andreea: daaa!!!!! pt tort!!! stiam eu!!!
Andrei: ce fain asta cu baiatul la 20 de ani
Andreea: si cand dansezi cu fiica ta mireasa
Andrei: as face o poza cu tine si fata ta, afara undeva, in care sa se vada ca sunteti leite
Andrei: wow!
Andrei: o poza cu noi doi la nunta de argint ... cu noi si familia noastra la nunta de argint
Andreea: da..tu in camasa bleu cu cravata argintie
Andreea: si pieptanat ca acum
Andreea: dar un pic mai argintiu :P
Andrei: si cu mai putin par ;;)
Andrei: si stii cum as mai face o poza ? de fapt, mai multe poze
Andreea: cum cum??andreiutz pe care il iubesc: duminica, in timp ce ne facem rutina noastra de familie de duminica ... masa de seara cu totii, un film misto ... pop-corn ...

...
Asta e FotoFuture... il puteti juca si cu voi insiva..la mine asa a inceput... e un sentiment efervescent, cum ii place lui Andrei sa spuna. Dupa bunul obicei al blogurilor, as lansa unuia sau altuia provocarea de a face trei sau 5 astfel de fotografii in viitor, dar prefer sa astept...voi vedea cine se "autosesiseaza" si raspunde provocarii...

Andrei, pastrez fotografia ta lucioasa si zambitoare in suflet si in portofel :). E din viitor, din prezent, de aici, de pretutindeni si seamana cu tine in fiecare moment. Fiindca se update-aza permanent cu ceea ce ne spunem, cu ceea ce simtim si cu ceea ce devii. Si stii ce? Imi place poza asta din ce in ce mai mult!

Wednesday, August 29, 2007

Little SMS

Ti-am trimis un mini-mesaj azi-dimi, dar nu sunt sigur ca l-ai primit. Pt orice eventualitate, adaug si aici sticla cu mesajul digital pentru tine:

Buna dimi', sufletel drag! Little chef te iubeste, la tine gandeste, si chiar iti gateste! Yubu :*

Tuesday, August 28, 2007

Au inceput cursurile de luni. Tot luni tu ai plecat in excursie, si nu ne mai auzim deloc pentru cateva zile. Este greu, insa stiu ca te iubesc, am incredere in tine, si stiu ca ajunge doar sa ne gandim unul la altul. Acum am jucat Sims cateva ore, ca sa-mi alin dorul de tine... Ai ajuns o mama cu parul alb, iar Ayana este o adolescenta care aspira sa fie "Young Genius" :) E frumos, cu o singura exceptie... Andreiut din joc a murit de foame acum 2 seri. :( Nu stiu exact ce s-a intamplat de a ajuns cu toate nevoile pe rosu, si la un moment dat s-a prabusit pe jos si a venit Aia cu coasa. Andreea a implorat si pana la urma a reusit sa-l salveze, URAAAA! Dar n-a trecut mult pana cand Andreiut (ala din joc, da? in viata reala mananc foarte bine) s-a infometat din nou si de data asta s-a teleportat in ceruri. Pana la urma, e doar un joc pe calculator, si asa va ramane ! :)

In seara asta am facut pui la cuptor, cu cartofi natur si mazare. M-am mirat si eu de ce bun a iesit, dar nu ma plang :D Macar acum am mancare pentru mai multe zile.

Cursurile sunt foarte misto, profii sunt geniali in marea majoritate a cazurilor, iar mie imi pica ochiii in gura de somn la ora. Se pare ca dupa 2 saptamani nu m-am obisnuit cu fusul orar. Daca as putea, i-as da o palma corpului meu ca sa se uite in jur, sa vada exact cand se face seara si cand e dimineata !

Este foarte adevarat ( stiu, da :P ) ca lucrurile cele marunte ne infrumuseteaza zilele. Cel mai frumos lucru pe care l-am vazut de ceva vreme, si care m-a apropiat de natura a fost un dans spontan in mijlocul strazii. Doi fluturi se iubeau unul pe celalalt, pe trotuar, pe strada, peste tot. Mi-as dori sa pot trai numai in mijlocul naturii, inconjurat de pasari si vietuitoare mici si simpatice. Sa beau ceaiul dimineata cu un castor si sa-mi mananc sandvisurile la pranz cu un rozator urechiat. Seara, sa-mi fac un ceai cu miere si sa-l degust impreuna cu un pui de urs. Ce viata!

Thursday, August 23, 2007

Portrete in creion

In sufrageria din Bucuresti ...

Si in bucatarie ...

America. Rezumat (1)

Partea intai. Rezumatul unui intreg continent, a unui mod de viata si a oamenilor :) Cum se spune ca o poza valoreaza cat 1000 de cuvinte, poate, but maybe poate (;)) reusesc sa schitez cate ceva din ce mi-am propus...


  • Inca din avion, am luat la cunostinta ca ma indrept spre partea lumii care a inventat Elmer Fudd Language :) Urmatoarul semn era sub scaunul stewardesei...

  • Caracteristic: un local care vinde peste 10 feluri de hamburgeri... Cine se plangea ca din ce in ce mai multi oameni sunt obezi?


  • Apropos, am ramas uimit cand am vazut la un supermarket (la "grocery store", ca asa se zice p-aicea ... am mai invatat o chestie :) pungi de chipsuri Chio si Lays cu jumatate de kilogram de chipsuri... Ar fi tare sa ma duc si eu la piata sa cer chipsuri la kilogram :|

  • Si daca tot sunt la capitolul asta, sa va spun si cat de greu mi-a fost sa cumpar o paine normala, o franzela alba din faina, cu cativa afanatori. N-am gasit in prima saptamana decat paine la punga, cu diverse inscriptii de genul "no fat!", "for saturated fat contents check the ingredients list". Am mancat o paine degresata, facuta din ovaz, si inca mai am 2 felii de paine foarte hranitoare cu miere... Acum, intrebarea care mi-o pun este: Oare la ce se gandeste omul de rand cand se duce la magazin? ;)

  • Majoritatea semnelor rutiere sunt panouri dreptunghiulare, albe, rosii sau galbene, cu mult text pe ele... Personal, mi s-ar parea ciudat sa fiu la volam si sa stau sa citesc pe un semn de circulatie "No turn right... School. Monday-Friday, 7 am - 8 am, 3 pm - 4 pm", apoi sa ma uit la ceas, sa ma intreb ce zi este, si sa compar cu ce scrie pe semn ca sa-mi dau seama daca am voie sa fac la dreapta sau nu. Pana si semafoarele pentru pietoni au doua stari: "WALK" (alb) si "DON'T WALK" (rosu).

Wednesday, August 22, 2007

Tigrul si zapada


... este cel mai frumos film pe care l-am vazut vreodata. E o floare de colt intr-un oras industrial, e o poza pe hartie Kodak in anii 1600, e un cartof care creste in Caraibe. L-am vazut de unul singur, ca sa-mi vina somnul ... Dar acum tocmai s-a terminat, si mi-a placut atat de mult ca mos Ene a fugit pe-o motocicleta cu reactie. Beau ceai cu care printesele imblanzesc balaurii asa cum o sugativa suge cerneala din ochisorii copilului de clasa a doua... Am o pofta nebuna sa alerg, sa strig si sa fim amandoi !

Zapada de deasupra oceanului Atlantic, tigrul cel galben din soare, ii vedeti pe amandoi mai sus. Asta este inceputul unei noi experiente pentru mine, pentru noi doi. Port cu mine un zambet in suflet, si asta-mi este de ajuns. E devreme, e 6:17 la Galati si te-ai trezit deja. Faci pregatiri de ultimul moment ca sa pleci la Bacau, du-te incolo, vino-ncoace, totul atat de clasic... A devenit atat de normal sa plecam dintr-o parte in alta, sa fim nomazi moderni, incat ... E atat de ciudat sa fim la 7 ore distanta, incat ... Se intampla atat de des sa fim la mii de kilometri departare incat ... incep sa constientizez si mai mult ce vreau. Sa fim amandoi. Atata tot. Sa fim amandoi.

Multe

Da, iar a trecut timp de cand n-am mai scris pe blog... Cu un apartament nou intr-un oras nou sunt mereu multe de facut, mai ales intr-o alta tara. Toate camerele sunt vopsite acum, aproape am terminat de curatat bucataria de vopsea, am luat mancare si umbrela, un mous si triplu cu prelungitor, am mers in oras cu alte fete venite in exchange si cu 2 tipi studenti aici, stat intr-un bar si vorbit de toate (toata lumea bea bere, numai eu nu am varsta legala :P inca :P), cred ca am facut rost de un job la suport tehnic la universitate... Cam asa se rezuma ziua mea in cat mai putine cuvinte :) Incendiul a lasat multe urme in locul asta, si multe complicatii de care trebuie sa am grija. Dar bine ca astea sunt doar niste lucruri marunte, sunt foarte norocos sa am o fiinta aproape de sufletul meu... Si pentru asta sunt recunoscator Cerului! Mereu va fi cate ceva de facut in casa, cate ceva de imbunatatit... Insa cineva alaturi de care sa faci toate acestea mai rar se gaseste.

Mi-e teama ca nu cumva cliseele din filme sa devina realitate prea mult. In seara asta am mancat o pizza rece, cumparata ieri, si mi-am amintit de Testoasele Ninja de pe Rai Uno... N-o sa las sa se intample asa ceva, voi munci si mai din greu si voi trai asa cum vreau pe meleagurile astea straine, sanatos si bine :) Abia astept sa vina sarbatorile de iarna, Paris, Lyon, Franta si DisneyLand, o alta lume, un alt mic univers in care voi avea o mica casa si un locusor cald multumita Andreei.

E seara tarziu si nu stiu cat de fluent sau coerent mai sunt ... stau de ceva vreme in fata calculatorului si nu cred c-am mai scris idei in plus. E timpul sa ma cufund in lumea viselor, in timp ce Soarele se ridica in alta parte a globului, si lumineaza oamenii cei mai dragi mie. Noapte buna, copii!

Tuesday, August 21, 2007

Jobless

E adevarat ce cercetarea nu se poate face numai de la birou, de pe internet si de aceea mi-au zis pa si ne vom revedea cand ma intorc. Am fost de acord. Asta nu inseamna ca m-au dat afara, nu? Nu am avut deloc impresia asta, insa imi pare rau ca nu voi putea face ata si de acolo. In plus, va trebui acum sa imi gasesc un job acolo, sa imi pot completa veniturile. Mereu imi revne sa fac lucrurile in modul cel mai dificil si cred ca asta incepe sa imi placa.

***
Poimaine plec din Galati. Au fost cateva zile zbuciumate, nu am avut sentimentul clar de acasa, am fost obosita si, in unele momente, am simtit ca imi fuge pamantul de sub picioare. In schimb, am revazut oameni dragi, locuri dragi, vechi, am facut vizite prelungite celor pe care abia asteptam s aii revad, am cunoscut copii de revista si batrani-minune, am mancat struguri din gradina bunicului si mazare facuta de nana, prajitura Otiliei si pateuri cum se fac numai la Chip si Dale. Functionarele sunt un pic mai blande aici si se lasa usor impresionate. Dincolo de toate, a fost frumos si revigorant, ma simt din nou ca si cum as fi in vacanta, in liceu.

***
Ai facut gratar, ai cautat bicicleta pana te-ai hotarat sa folosesti autobuzul, ai incercat sa socializezi si nu prea a mers, ai muncit, ai gatit, ai facut cumparaturi nebune, ai stat treaz noaptea si ai dormit ziua, te-ai trezit la 4 dimineata, pentru ca a doua zi sa te culci la 4 dimineata. Ai facut mult mai multe decat astea toate numai in aceste 9 zile. De asta te admir si de asta mi-e dor de tine: mi-e dor sa nu simt ca lancezesc. Invata-ma si pe mine!

Thursday, August 16, 2007

despre Taramul Fermecat

Unde-i acest Taram Fermecat, Taramul Fagaduintei? Este intr-un loc diferit pentru fiecare dintre noi, uneori e o pata colorata pe harta lumii, dar de cele mai multe ori e o pata colorata in minte si suflet.

Taramul Fermecat e acolo unde te simti ca acasa, acolo unde visezi sa ajungi de indata ce-ai o picatura de timp liber. Este acolo unde toate sunt usoare si frumoase, unde orice probleme se rezolva doar cu o uncie de efort, acolo unde sunt sentimentele sincere. Taramul Fagaduintei este pentru mine locul acela din inima mea, alaturi de tine, unde ... ne putem inclesta mainile strans ... putem adormi noaptea la film ... suntem o mica familie intr-o boaba de strugure ... ma intind dimineata langa tine, pregatit sa plec la lucru sau doar in oras ... mergem seara la plimbare si ne intoarcem linistiti si fericiti ... mergem la plimbare si fugim de indivizi suspecti ... ne distram grozav si intinerim impreuna ... invatam sa fim mai buni, unul de la celalalt ... zburam mereu pe aripile gandului ...

  • Taramul Fermecat nu e un loc, nu e un animal, nu e o bucata de pamant.
  • Este un cantec, o minune, e o stare inexplicabil de naturala, e un labirint de miere si ambrozie, e cochilia melcului, e carapacea testoasei...
Este acasa!

E randul meu...


...sa-ti spun ca va mai trece inca multa vreme pana cand vom fi oamenii care ne dorin sa fim, pana cand incendii si acte greu de obtinut, cumparaturi si oale buclucase, pana cand negri fiorosi noaptea intr-un oras american strain si femeile fioroase de la ghiseu, pana cand semintele cu apa pe post de mancare si noptile nedormite cu sufletul la gura... pana cand toate acestea ne vor transforma in Andrei si Andreea, no more Andreiutz si Andreiutza.


Cu toate acestea, simt ca drumul e asta si ca acum suntem in faza Dreiu-Dreea, alintul cel mai simpatic acum.


Astept sa povestesti cu vezi tu ceea ce toti ceilalti numesc Taramul Fagaduintei si cum e al tau...


Noapte buna! :#:#:#:#:#:#:#:#:#:#:#:#:###########################################################################################################################################################################

Monday, August 13, 2007

De departe

Cea mai lunga zi din viata mea a fost ieri... De dimineata de la 4, pana peste 26 de ore, am tot dormit si mancat pe apucate, prin avioane, departe de casa, numai printre necunoscuti. Da, am promis bip in fiecare aeroport, dar peste tot s-au ivit probleme si n-am putut da bip. Ba ca Vodafone germania nu ma accepta in retea, ba ca in state nu pot forma numere in alte tari cu monede, tot asa am tinut-o tot drumul catre Pittsburgh. (A, si telefoanele americane mi-au mancat $1.5, exact ca-n filme :| ).

Ajuns in apartament, puteam sa ma gandesc numai si numai la sufletelul meu de peste ocean. Cum sa fac s-o anunt pe ea si pe parintii mei ca am ajuns cu bine ? Hai sa fac sa mearga netul! Si daaaaa, a mers !! Si vorbeam noi fericiti si obositi cand Andreea ma intreaba de ce nu raspund la telefonul din camera... Si ma uit eu in jur, vad mufa de telefon, dar ia telefonul de unde nu-i! :))) Nu am telefonul fizic in camera :))))) Si parintii mei tot ma sunau ;))

O mica lista cu ucruri de facut, urgent:

  1. Sa cumpar mancare si sapun (lista continua, dar le vreau pe astea acum :D)
  2. Sa invat sa folosesc wc-ul :)) e cam ciudat sistemul, a trebuit sa mesteresc vreo 10 minute ca sa pot sa trag apa azi dimi
  3. Sa-mi cumpar o tigaie si-o oala. Bucataria este goala pusca :))
  4. Si daa, sa mananc :)

Si, inainte sa pot sa cumpar chestii, trebuie sa gasesc drumul spre supermarketul "Giant Eagle" :) Cred c-am dibuit-o pe asta, mai ramane doar sa ma duc efectiv acolo si sa sparg verzisori. Astazi este ziua curateniei si a ordinii generale, scot totul din genti si ma ocup de casa... Imi place ca ma ocup numai eu de un apartament intreg, parca joc Sims 2 la scara mare.

Pasarea Colibri si Holograf imi alina auzul de cand m-am trezit, la 5 dimineata ora locala. Ma simt mai aproape Mihaita cel Viteaz si de Galati acum. Mi-am pus in coltul dreapta-jos al ecranului ora la mine si ora la Bucuresti. Acum e aproape 3 la voi si la mine abia a rasarit soarele. Buna dimineata !

Sunday, August 12, 2007

mai bine ...

"Deci bip in fiecare aeroport, da?"
"Da, ok... daca nu o sa mearga mobilul, daca nu gaseste reteaua, o sa te sun de pe numere necunoscute straine"
"Nu-i problema, ma prind"
(ora 6:30 azi-dimineata, apoi o imbratisare mare cat America)
.....
....
(ora 23:00... trebuia sa fie in Washington de la 8 seara... ma uit la TV, prima oara dupa cate luni, beau ceai verde sa raman treaza... nu, nici pe hotnews si nici pe Realitatea. net nu e vreo stire cu vreun avion Lufthansa prabusit in ocean...slava Domnului! Roxana zice "a intrat Andrei", iar eu alerg, arunc farfurii pe fotoliu si sticla pe scaun)
"Andreea, sunt in State, am ajuns cu bine. Nu am putut suna, am gasit un comp pe aici. Sa stii ca sunt bine, da? Acum fug sa prin si ultimul avion"
(plang) "Bine, bine, du-te, te sun cand ajungi in camera..."

Usurare enorma si sentimentul acela bizar "Mai, omului astuia chiar ii pasa mult de ce simt eu, chiar simte ce simt si chiar vrea sa fie langa mine. Ce chestie! Oare de ce? Auzi, sa caute el un comp numai ca sa imi spuna mie ca e bine... dragul de el... dragul de el. Imi vine sa dansez si toata tristetea se duce departe de tot..."

Ziua aceasta a fost cea mai lunga aniversare a noastra pentru tine:)...Inca o sarbatoresti... La mine s-a terminat, dar in suflet e 7 jumatate seara in Pittsburgh si sunt cu tine... Deci La Multi Ani!


Cu bine! Acum esti deasupra oceanului, te invelesti cu o paturica subtire, dar calduroasa. La noapte la ora 2, o sa te sun.


La multi ani! Acum trei ani exact, eram pe banca scunda din gradina botanica si indrazneam sa ne privim si sa vorbim din nou dupa doi ani de tacere.


Cu bine! La ora 20 a Romaniei ajungi la Washington si astept si de acolo un bip.


La multi ani! Acum exact trei ani, ne pregateam sa plecam la mare, mai intai in paralel, apoi...ce coincidenta!! Iata ca am mers in paralel impreuna :)


Cu bine! Am vazut cum a decolat avionul si ti-am facut din mana din parcare. Mama ta a plans mult.


La multi ani! Acum doua seri am luat cina la restaurant cu ocazia "noastra", dupa o zi de cumparaturi nebune.


Cu bine! Ieri am facut bagaje pentru 5 luni, ne-am catarat pe una dintre valizele gemene, am indesat in rucsaci, am plans mult.


La multi ani! Ieri dimineata ai gasit tortul facut de mine noaptea in frigider si te-ai bucurat atat de frumos, iar albumul facut de mine pe covor. Te-ai asezat la 8 dimineata si l-ai citit, apoi am plans mult.


Cu bine! Dimineata eram patru oameni obositi in masina si am ratacit drumul spre aeroport, dar tatal tau nu s-a suparat ca l-am indrumat gresit...


La multi ani! Astazi se implinesc trei ani de cand nu mai pot sa ma despart de tine.


Cu bine! In noaptea asta incepe aventura ta in Pittsburgh. In dimineata asta ai plecat... Te astept in alta tara, si nu uita! Daca se intampla ceva, just call me si in 2 saptamani ajung cu vaporul pe ocean. Ce poate fi asa de grav sa nu astepte 2 saptamani??! :D:D:D


La multi ani si Cu bine, Andrei!