Alte povesti, alte figuri, dupa mai putin de o saptamana

Compartimentul meu de frigider e stricat. Mi-am mutat mancarea intr-unul pe care nu l-am vazut ocupat de cand am venit..poate camera aceea nu se da ... e numarul 121. Trec, insa pe culoar si vad o domnisoara introducand cheia la 121. Ma scuz in franceza pentru sticla de lapte lasata in frigiderul ei, ii spun ca o sa o iau. E micuta, cu breton si imi spune ca nu e nicio problema. Apoi imi intinde mana si imi zice "Moi je suis Raluca". Radem amandoua si aflu ca Raluca Dorobantzu, din Romania, abia a picat in campus, venind de la Universitatea din Liverpool. O invit la mine si, la auzul de voci romanesti, ma trezesc ca peste nici 3 minute mai bat la usa un baiat si o fata. Vali e studenta la medicina, in Bucuresti, iar Oleg e in anul 2 la master si e din Republica Moldova. Ne strangem o mica gasca, radem, impartasim.

###Raluca e micutza, a abia in anul al II-lea, face stiinte politice, e foarte desteapta. Are o bursa de la Guvernul Romaniei pentru Universitatea din Liverpool. Despre parintii ei spune "Mami" si "Tati". Rade tot timpul, pune porecle, iar despre britanici spune doar atat, cu incrancenare "Neamu' lor!!"

###Vali e in anul 4, e romantica, stresata pentru ca nu stie franceza, sceptica in ceea ce piveste medicii din Romania (cu motiv) si spune mereu "Corect sau nu???". Nu vorbeste mult, are o privire de mama mandra atunci cand ne vede pe mine si pe Raluca vorbind si razand. She is terribly home-sick.

###Oleg face master in relatii internationale, e de 3 ani in Lyon si e sceptic la totul... le stie pe toate... magazine, piete, banci, conturi la banci, asigurari, cazare... Zice ca se vede ca abia am ajuns in Franta, ca il amuza oamenii care vin in Franta pt prima oara dupa ce au studiat limba de mici, ca sunt stangaci si folosesc expresii inutile :)) Il cred pe cuvant si ma simt vizata :">

###Pe Iulia am cunoscut-o inca din avion, am petrecut mult timp impreuna saptamana trecuta, face antropologie la aceeasi universitate ca si mine si vine din Cluj. E serioasa, a fost manager la un hotel, tanjeste dupa munca ei si dupa casa ei, n-a stat niciodata la camin si spune ca e spatiul stramt (desi eu gasesc loc uneori sa si dansez de una singura in camera:P). Si ea e home-sick.

Despre mine, well... pe mine ma cunoasteti. Sunt Andreea si fac Institutul de Info-Comm. (asa se cheama aici facultatea de comunicare). Imi plac mult de tot tinerii romani, cel mai mult de fapt si ma bucur ca ii gasesc peste tot, ca toti au povesti interesante. Trec uneori pe strada si ma gandesc ca fiecare dintre oamenii pe care ii vad au istorii interesante, dar absolut fiecare!! E uimitor. Si ma mai gandesc ca fiecare are sau a avut sau va avea si o poveste de iubire sau mai multe, dar cu siguranta una care i-a marcat sau ii va marca exsitenta. Si daca stau cateva ore de vorba cu un om, imi place mult ca apoi sa incerc sa imi imaginez povestea lui de iubire, fiindca e destul de usor. De fapt, suntem asa de transparenti!!

Si eu sunt home-sick. Home... un loc pe care in momentul asta nu pot sa spun ca il am, deci cred ca mai curand sunt people-sick. Si da, sunt Andrei-sick. E perioada aceea din semestru (inceputul pentru mine, sfarsitul primei luni pentru el) in care, daca nu ne certam, atunci cu siguranta suferim mult unul dpa celalalt. Si de ceva vreme nu ne mai putem certa, asadar nu ne ramane decat sa suferim. Mi-am spus mie, fara sa ii spun si lui, ca, atunci chiar cand voi avea internet in camera, n-o sa mai vreau sa folosesc camera web... fiindca vreau sa vad realmente cat s-a schimbat dupa un semestru in State, de unul singur ... si vreau sa vad asta dupa ce semestrul se va fi terminat. Sper numai sa il recunosct pe aeroport ;;)

Fiindca poza cu el o am in suflet si cand suntem departe mi-e mai usor asa... incerc aproape un sentiment placut dupa o luna, doua, cand imaginea din creier incepe sa se estompeze, cand nu mai pot sa ii recompun in minte trasaturile, dar le am separat in suflet si e frumos sa fac puzzle-ul asta seara, inainte de culcare, sau in tramvaiul spre universitate... sau pur si simplu in timp ce fac altceva.

Andreea is home-sick.