O vara promitatoare
In seara asta incepe vara pentru mine!! Pentru noi doi!! Cu Rapidul de 5:40 ajung de la Galati la Bucuresti, la etajul noua, On Cloud Number Nine... Mai mult de doua luni de stat impreuna, pe soseaua lui Mihaitza Curajosul ! Ne-am facut planuri multe pentru vara asta, multe si frumoase... Dragi cititori, le veti afla la momentul potrivit :)
Am avut parte de o primire minunata cand am coborat din avion. Multumita Ei. Era acolo, in primul rand, gata sa se arunce in bratele mele, o randunica ce m-a asteptat si de data asta. Trebuie sa va marturisesc ca imi venea sa arunc toate bagajele si sa fug cu ea, sa nu mai stiu nimic despre nimic. (Ca sa nu zic ca aveam bagaje cat pentru un batalion intreg de armata :D Cine-a spus ca numai femeile au haine multe, sa-mi trimita si mie un mesaj :P) Atatica mai aveam si ma faceam ca uit caruciorul imens in spatele meu. Stii, mi-am promis ca nu mai vin cu mai mult de 2 bagaje pe avion, fiindca e oribil sa le car. Ei bine, de data asta am venit cu 4. :(
Am gasit ieri noapte pe DC povesti. Daaa, povesti pentru copii! Povesti poate mai putin cunoscute ca Zana zorilor, Familia Chitz-Chitz, Dumbrava minunata, 20000 de leghe sub mari, Ciresarii. Povesti clasice, cum sunt Motanul Incaltat, Sindbad Marinarul, Capra cu trei iezi, D-ale lui Pacala :) Am inceput sa ascult Zana Zorilor cu urechile ciulite, si timp de o ora n-am mai facut nimic, eram prins in lumea Sfintei Duminici si a Imparatiei Zorilor. Toata lumea foloseste MP3 ca sa asculte muzica, ca asa-i modern. Imi place in special idea sa ascult povesti la calculator, povesti inregistrate de pe casete de moda veche. Are ceva special
In cateva ore vin acasa ! Andreea mi-a pregatit un raft special pentru hainele mele... O sa impartim acelasi dulap. Parca si vad cum o sa ne inghesuim amandoi dimineata, cand intarziem undeva, cum o sa mai aruncam haine in jur, cum o sa spalam cot la cot, cum vom face mancare amandoi. Desi eu nu prea stiu sa fac mancare (de ce oare? ;) imi place mult sa gatesc cu Andreiuta. Intr-un fel sau altul gasim mereu cum sa ne impartim ce-i de facut, si iese o super-bunatate ! Desi uneori cred ca poate ar iesi mai bun daca eu n-as respira aer la bucatarie in timp ce gatim. :D oricum ar fi, n-o las pe draga mea singura cu faina si uleiul si altele.
Examenul la GPS a trecut, iar acum urmeaza destule zile numai si numai pentru invatat. E uimitor cum atunci cand suntem impreuna, lucrurile au un mod magic de a se aranja perfect: putem sa invatam oriunde (de ex la Mac in Gara de Nord), sa ne distram impreuna, birocratia este neobisnuit de usoara, soarele straluceste mai puternic, vantul bate mai tare si totul e mai usor... It's magic !
Sa stam impreuna in oraselul mic, in Bremen, sa zburam si sa zburdam cu bicicletele noastre, sa ne uitam la apusul pastelat intinsi in iarba, sa alergam prin ploaia deasa si moale, sa traim acolo, vreau foarte mult asta :) Viata ar fi atat de simpla si frumoasa! Eu am vazut si partea singuratica a Bremenului, m-am plimbat de unul singur prin ploaie, am dormit de unul singur sub cerul inorat, gandindu-ma cat de frumos ar fi sa facem asta impreuna... Inca visez la asta. Si eu cred ... ca va fi minunat. Sigur, uneori, ne va fi greu, dar asa a fost dintotdeauna. Va fi frumoos !! Si eu cred ...
