dupa o scurta revedere si un scurt "la revedere", vine-o lunga vedere

In prima seara, nu facusem de mancare... ce rusine! Dar ce buna a fost pizza in oras! Dupa saptamani si saptamani in care nu mai vorbisem aproape deloc cu cineva, seara tarziu am stat pe intuneric si mi-ai desenat cu degetul pe canapea apartamentul de trei camere din Bremen la care visezi pentru noi doi. Cam scump, e drept, am putea gasi si ceva mai mic, dar e fain de tot sa stai pe intuneric intr-o camera mica visand la o casa mare! Am vorbin despre graduate si undegraduate students, despre burse, tari si doctorate, despre cum am fost, ce am fost si ce am gandit de cand nu ne-am vazut, despre copii.

Cu tricourile cu IUB, vorbind despre IUB, visand la apartamentul de acolo, parca totul s-ar invarti in jurul Bremenului, micul nostru Paradis. Imi amintesc acum replica ta din clasa a 12-a: "Daca nu se poate in State, fie si la Bremen, numai in tara nu". Micul oras german, cu oameni de treaba si cu bun simt, cu un doctor bland, care are cabinetul in propria-i casa si la care tot timpul e coada in fata usii, cu autobuzele mai mult goale, cu trenurile care alearga ca niste mici fulgere de metal, cu casutele impodobite de Craciun inca din noiembrie, cu caini simpatici, cu lumini putine noaptea, cu Mall-ul fara pretentii, cu parcari de biciclete in fiecare coltisor al sau, cu muncitori care se opresc din lucru, daca te incurca de la traversatul strazii... Acolo mi-ar placea sa traiesc, ca continuam ce am inceput, sa predau studentilor veniti din toata lumea in campusul molatec, sa mergem la petreceri linistite cu muzica frumoasa si oameni care nu se imbata niciodata, sa dansam in Campus Green si sa exista pentru totdeauna campus Green, sa ne verificam corespondenta in subsol la IRC, sa ne dam in leaganul improvizat in copac, sa ne plimbam cu bicicletele, noi la 25 de ani, la 30, la 35, cu copii cu rotzi ajutatoare, la 45, la 60... Sa fie mereu green si mereu pace in micul nostru Paradis.

Poate e fiindca asa mi-am imaginat eu intotdeauna ca arata frumusetea, poate e fiindca vine dintr-o vreme scurta si fericita pe care am petrecut-o acolo, poate e fiindca acolo mi s-au intamplat unele dintre cele mai frumoase lucruri din viata mea de pana acum. Poate ca pentru tine visul nu e chiar asa de frumos... cu siguranta ai ajuns sa vezi si partea prozaica si mai putin placuta a IUB... dar eu cred...